Ce este chistul ovarian?

Chistul ovarian reprezintă un “sac” cu lichid care se dezvoltă la nivelul unui ovar sau, uneori,  la nivelul ambelor ovare. Majoritatea femeilor dezvoltă, de-a lungul vieții,  chisturi la nivelul ovarelor, deseori asimptomatice, de care nici nu știu sau află întâmplător cu ocazia unei evaluări ginecologice de rutină. Majoritatea sunt chisturi funcționale, care apar în mod natural și  care dispar de la sine fără niciun tratament,  de regulă în 1-3 luni.

Există însă și chisturi patologice,  “tumorale” – formațiuni lichidiene persistente care nu mai dispar nici spontan și nici cu tratament; acestea, la rândul lor,  pot fi benigne (necanceroase), border-line (adică de graniță cu cancerul ovarian) sau maligne (canceroase).

Cu alte cuvinte, sub termenul general de chist ovarian, se poate ascunde în realitate o largă varietate de formațiuni ovariene, de la cele mai simple, funcționale,  până la cele mai grave, canceroase.

Cum apar chisturile ovariene?

Există două mari categorii de chisturi ovariene:

• Chisturile funcționale – sunt formațiuni lichidiene tranzitorii care apar și dispar în mod spontan; sunt caracteristice pacientelor active menstrual (nu apar în menopauza), fiind în relație cu ciclul menstrual.
• Chisturile patologice (tumorale) – rezultă din creșterea anormală a unor celule care intră în structura ovarului și pot să apară oricând, înainte sau după instalarea menopauzei.

Foarte frecvent în practică medicală, la nivelul ovarelor,  pot să apară formațiuni chistice în cadrul unei alte afecțiuni – endometrioză; aceasta este o boală caracteristică femeii, în care țesutul endometrial (pătură celulară care tapetează  uterul pe interior) se dezvoltă în afară cavitații uterine, cel mai frecvent la nivelul trompelor și al ovarelor unde poate da naștere unor chisturi particulare numite endometrioame (chisturi endometriozice).

Ce înseamnă chist ovarian funcțional?

Ovarele sunt organe pereche localizate lateral de uter și fac parte din sistemul reproductiv feminin;

• La pacientele care nu sunt în menopauza au două funcții principale: ovulația (eliberarea lunară, uzual regulată, a unui ovul), respectiv funcția endocrină (producția și eliberarea hormonilor sexuali feminini – estrogen și progesteron).
• Ambele funcții sunt îndeplinite de către foliculii ovarieni; aceștia reprezintă mici formațiuni lichidiene normale ale ovarelor; lunar, de regulă, un singur folicul devine dominant și, la mijlocul ciclului menstrual, când are aproximativ 2 cm, se sparge și eliberează ovulul împreună cu lichidul folicular din interior, adică se produce ovulația; în urma acestui fenomen, foliculul care a ovulat devine corp galben (corp luteal).

În condițiile în care evoluția foliculilor ovarieni este anormală pot să apară chisturi ovariene funcționale; sunt două tipuri: chistul folicular și chistul de corp galben.

• Chistul folicular apare atunci când nu se produce ovulația, sau dacă, după eliberarea ovulului, lichidul folicular nu se elimina și continuă să se acumuleze, crește în dimensiuni, depășind 3 cm, și astfel devine un chist.
• Chistul de corp galben – rezultă din acumularea de lichid (frecvent hemoragic) în interiorul corpului galben.
• Chisturile ovariene funcționale sunt foarte frecvente în practică medicală și dispar de la sine de regulă în maxim 3 luni; pot fi complet asimptomatice; alteori pot asocia dureri abdominale, senzația de balonare sau presiune la nivelul pelvisului, sângerări vaginale anormale, etc.

Ce sunt chisturile ovariene patologice (tumorale)?

Atât în perioada hormonal activă cât și la menopauza pot să apară chisturi ovariene patologice prin creșterea anormală a unor celule care fac parte din structura normală a ovarelor: fie de la nivelul celulelor care acoperă suprafața ovarului , fie din acele celule care sunt implicate în producerea ovulelor și a hormonilor sexuali feminini sau din celulele embrionare.

De cele mai multe ori aceste formațiuni chistice sunt benigne (necanceroase), dar pot fi uneori și canceroase; aceste chisturi nu dispar nici spontan și nici cu tratamente medicamentoase.

Cele mai frecvente chisturi patologice întâlnite în practică medicală sunt:

• chistadenoamele seroase sau mucinoase (se dezvoltă din suprafața ovarelor, sunt benigne dar pot fi și canceroase – chistadenocarcinoame)
• chisturile dermoide (numite și teratoame, se dezvoltă din celulele embrionare ovariene și pot să conțină diferite țesuturi precum păr, piele, dinți, etc; sunt de regulă benigne dar pot fi și canceroase).

Cum se manifestă chisturile de ovar?

• Pot fi complet asimptomatice – pacientele află deseori întâmplător de prezența unui chist ovarian, uzual cu ocazia evaluărilor ginecologice de rutină;
• Dureri abdominale – acestea variază că intensitate, de la ușoară presiune pelvina, jenă, până la dureri intense;
• Dispareunie – durere la contactul sexual;
• Constipație;
• Urinări frecvente (polakiurie);
• Senzația de abdomen umflat, balonat;
• Senzația de abdomen plin care apare după cea mai mică ingestie de alimente;
• Alteori pot există semne ale complicațiilor: dureri abdominale intense, stare de rău, paloare, transpirații, greață, senzație de leșin, etc.

Sunt periculoase chisturile ovariene? Ce complicații pot să apară?

• Torsiunea ovariană – atunci când la nivelul ovarului se dezvoltă un chist, acesta se poate torsiona (răsuci) împreună cu ovarul în jurul axului său vascular ceea ce determină strangularea parțială sau completă a vaselor de sânge care alimentează ovarul și determina dureri abdominale intense însoțite de greață și vărsături.
• Ruptura chistului ovarian – poate determina dureri abdominale intense și hemoragie internă.
• Cancerul ovarian – orice formațiune chistică, până la proba contrară, indiferent de vârstă, poate fi în realitate un cancer de ovar; atenție în special la chisturile care apar la femeile în menopauză, la formațiunile chistice cu structură complexă sau evolutive.

Cum se diagnostichează chisturile ovariene?

• De cele mai multe ori diagnosticul de chist ovarian se realizează ecografic, uzual prin ecografie transvaginală care oferă informații foarte importante despre dimensiunea și structura chistului, dar și despre restul aparatului genital; de asemenea poate aprecia dacă există revărsat lichid intraabdominal.
• Pacienta diagnosticată cu chist ovarian trebuie să efectueze evaluare ginecologică completă; uneori pot fi necesari și markeri tumorali (scor ROMA – CA125, HE-4) dar și alte analize de sânge; atunci când suspectăm prezența unui cancer ovarian evaluarea paraclinică poate fi mai extinsă.

Cum se tratează chisturile de ovar?

Conduita medicală variază foarte mult și este particularizată pentru fiecare caz în parte; în general ține cont de:

• Vârsta pacientei – cu cât o pacienta este mai tânăra cu atât probabilitatea ca un chist să fie benign (necanceros) este mai mare; dimpotrivă, la femeia în menopauză un chist ovarian poate reprezenta în realitate cancer ovarian;
• De manifestările clinice;
• De posibilele complicații care pot să apară;
• De dimensiunea și structura chistului (stabilite ecografic);
• De valorile markerilor sangvini (scor ROMA).

Expectativa medicală/monitorizarea.

La pacientele tinere, cu chisturi ovariene de mici dimensiuni și ecostructură tipic benignă, asimptomatice sau cu simptome minore,  cea mai frecventă conduită medicală este monitorizarea: reevaluarea ecografică periodică la intervale scurte; în cazul în care este vorba despre chisturi funcționale medicul va constată la vizitele următoare dispariția completă a chistului. Dimpotrivă dacă chistul persistă, crește în dimensiuni poate fi necesară intervenția chirurgicală minim invazivă (laparoscopică)

Ce chisturi ovariene trebuie operate?

Uneori intervenția chirurgicală  reprezintă singura soluție terapeutică; poate fi minim invazivă (laparoscopică) sau clasică (incizie la nivelul peretelui abdominal) și, în cazul complicațiilor (ruptură cu hemoragie internă, torsiune),  poate  avea caracter de urgență.

În general intervenția chirurgicală se impune:

• La pacientele aflate în menopauză;
• În cazul chisturilor voluminoase;
• În cazul chisturilor persistente, simptomatice;
• Pentru chisturile cu structura complexă, care ar putea fi canceroase;
• Atunci când apar complicații – torsiune, ruptură.

Evaluarea ginecologică periodică

Multe dintre chisturi sunt asimptomatice  sau determină simptome neglijabile; mai mult, cancerul de ovar, din păcate, nu are simptome specifice. Frecvent cancerul de ovar evoluează asimptomatic, iar în stadii avansate, când încep să apară o serie de manifestări clinice, acestea sunt nespecifice, uneori discrete, de tip digestiv.

De aceea este indicat ca toate femeile, indiferent de vârstă, să se prezinte periodic la medicul ginecolog pentru evaluări de rutină care trebuie să includă obligatoriu și ecografia transvaginală; cu atât mai mult dacă pacientele sunt simptomatice sau se află în perioada de premenopauză sau menopauza.