Miomectomia abdominală. Clasic sau laparoscopic?

Miomectomia este o intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează doar fibromul, astfel încât  uterul rămâne intact și își păstrează toate funcțiile – aspect foarte important în primul rând pentru pacientele care doresc sarcini pe viitor.

În funcție de particularitățile fiecărui caz, operația poate fi efectuată prin histeroscopie, prin laparoscopie sau prin chirurgie abdominală deschisă; în cadrul intervenției se poate exciza un singur fibrom sau pot fi îndepărtate mai multe fibroame (miomectomii multiple).

Dr Jumuga

ÎN MULTE OPERAȚII AM FOST NEVOIȚI SĂ ÎNDEPĂRTĂM PESTE 10 FIBROAME!

Dr Jumuga

Care sunt indicațiile miomectomiei abdominale?

Operația se adresează fibroamelor uterine localizate subseros sau intramural (adică acelor fibroame care se dezvoltă predominant în afara uterului sau în grosimea peretelui uterin);  pot fi îndepărtate prin abord chirurgical  clasic (prin chirurgie deschisă) sau laparoscopic. Intervenția de miomectomie nu se aplică fibroamelor localizate submucos (în cavitatea uterină) – acestea pot fi abordate histeroscopic.

Se indică în toate cazurile în care sunt prezente fibroame uterine simptomatice – dureri abominale, hemoragii, tulburări micționale sau de tranzit intestinal, infertilitate, avorturi repetate dar și în cazul fibroamelor asimptomatice care au un ritm de creștere foarte  rapid.

Este o intervenție chirurgicală conservatoare, care prezervă fertilitatea, astfel încât este preferată în primul rând  la femeia tânără, fără nașteri; de asemenea este o intervenție de ales în cazurile  cu fibroame reduse numeric,  care nu distorsionează complet uterul, fără afecțiuni ginecologice asociate.

Dr Jumuga

Ca echipă chirurgicală avem numeroase satisfacții. Pacientele pe care le-am operat au câștigat lupta cu fibromul și au devenit mămici. Fericite.

Dr Jumuga

Ce presupune miomectomia abdominală?

Indiferent de calea de abord (clasică sau laparoscopică) o miomectomie presupune efectuarea unei incizii la nivelul peretelui uterin chiar deasupra fibromului, urmată de disecția acestuia în raport cu uterul, realizând astfel enuclearea formațiunii; acest timp chirurgical asociază uzual hemoragie (uneori semnificativă);  defectul de perete uterin rezultat în urma miomectomiei trebuie corectat;  refacerea peretelui uterin se realizează prin  sutura cu fire resorbabile, de regulă în mai multe straturi.

Miomectomie clasică sau laparoscopica? Avantaje/dezavantaje.

Atunci când trebuie să efectuăm miomectomie abdominală  trebuie să alegem cea mai potrivită cale de acces. Dincolo de avantajele evidente ale chirurgiei laparoscopice cu privire la recuperarea postoperatorie, trebuie să ținem cont în decizie  de numărul,  dimensiunea și de  localizarea fibroamelor.  Cazul va fi cu atât mai dificil cu cât sunt mai multe fibroame uterine, de dimensiuni mai mari,  localizate profund, intramural.

Timpii critici ai oricărei miomectomii sunt:

  • enuclearea formațiunii care asociază hemoragie;
  • refacerea solidă a peretelui uterin după îndepărtarea fibromului;

În ciuda dezavantajelor chirurgiei deschise, cei doi timpi importanți ai miomectomiei sunt în general mai bine și mai rapid controlați prin chirurgie clasică. În plus, dacă sunt multe fibroame uterine sau sunt situate profund (“ascunse în miometru”) este aproape imposibil să le îndepărtam pe toate chirurgical laparoscopic.

În aceste condiții, fiecare caz în parte trebuie analizat cu atenție  astfel încât să alegem varianta chirurgicală cea mai potrivită.  În acest fel,  minimizăm riscurile intraoperatorii, scădem riscul de hemoragie sau de convertire la  histerectomie. De asemenea, la pacientele care doresc ulterior sarcini. este importantă calitatea cicatricelor uterine postmiomectomie (este ideal să obținem cicatrici uterine solide, cu risc minim de ruptură uterină).

În general, cazurile complicate care necesită miomectomii multiple, cu fibroame voluminoase, localizate profund, se pretează mai bine la chirurgie deschisă.

Care sunt riscurile miomectomiei abdominale?

  • Hemoragia – este principala complicație; poate necesita transfuzie sangvină; uneori ne poate obliga să  convertim o operație laparoscopică  la intervenție chirurgicală deschisă;  în cazuri mai rare   poate fi necesară efectuarea histerectomiei (în scop hemostatic).
  • Convertirea operației la histerectomie –  în puține cazuri  poate fi necesară îndepărtarea uterului; acest lucru se întâmplă mai rar în miomectomia clasică (până la 2% din cazuri)  și ceva mai des în cea laparoscopică (până la 8% din cazuri).
  • Reapariția fibroamelor uterine – este vorba de apariția unor noi fibroame sau de evoluția unor fibroame mici care nu au fost îndepărtate chirurgical cu ocazia miomectomiei. Acest lucru se întâmplă mai des în cazul chirurgiei laparoscopice (pentru că nu pot fi îndepărtate toate fibroamele).
  • Riscul de ruptură uterină asociat unei viitoare sarcini –  este în general mai mare după miomectomia laparoscopică. Poate fi necesară nașterea prin operație cezariană.

Care sunt pașii de urmat?

  • Evaluarea preoperatorie a pacientei pentru miomectomie– în vederea intervenției, pacienta este evaluată complet ginecologic, incluzând consult clinic, analize locale (Pap test, ex secreție vaginală, testare pentru Chlamydia), ecografie transvaginala precum și analize uzuale de laborator; uneori este necesară și biopsia endometriala (chiuretaj uterin biopsic /histeroscopie);
  • Momentul optim al intervenției de miomectomie– imediat după încheierea menstrei;
  • Intervenția presupune spitalizare – pacienta se prezintă în cursul dimineții fără să consume lichide sau alimente, cu dosarul medical complet.  În aceeași zi, după discuția cu medicul ginecolog curant/ cu medicul anestezist, se desfășoară intervenția;
  • Procedura chirurgicală se realizează în blocul operator, sub anestezie generală;
  • Se montează sonda urinară;
  • Tehnic, operația presupune accesul în cavitatea abdominală, fie clasic (prin incizie joasă transversală, ca la cezariană) fie laparoscopic (prin 3-4 incizii foarte mici  de 10 mm,  respectiv 5 mm); după inspecția abdominopelvină, se trece la efectuarea miomectomiei (fibromul uterin este enucleat, iar incizia uterină este suturată); la final, după controlul hemostazei, se plasează în pelvis un tub de drenaj.

Care este evoluția postoperatorie?

  • Pacienta este monitorizată postoperator în secția ATI, apoi la rezervă; se mobilizează a doua zi după intervenție; se extrage sonda urinară; tubul de drenaj se menține uzual 24 ore; de regulă, pacienta rămâne spitalizata 48-72 ore.
  • Recuperarea postoperatorie este în general una bună și rapidă (mai ales în cazul intervenției laparoscopice); pacienta revine rapid  la obiceiurile cotidiene; va evita totuși, în special în prima lună, eforturile fizice mari, acivitațile sportive foarte solicitante;  își poate relua  activitatea profesională în 1-3 săptămâni postoperator; se impune repaus sexual pentru 3-4 săptămâni.
  • Revine la control aproximativ la o lună după operație.
  • La pacientele simptomatice preoperator, se vor constata rapid efectele favorabile ale operației (normalizarea menstrelor ca durată și flux, dispariția durerii abdominale sau a dismenoreei, normalizarea micțiunilor sau a tranzitului intestinal, etc).

Când pot să rămân însărcinată după miomectomie?

Nu este stabilit un interval optim standard pentru toate cazurile; este unanim acceptat faptul că sarcina este contraindicată în primele 3 luni după miomectomie. Acest interval poate să varieze de la 3 până la 12 luni, în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte.

Dr Jumuga

Aveți nevoie de evaluare genitomamară?
Aveți o problemă de sănătate și vă doriți cea mai bună conduită? Sunteți nesigură de diagnosticele anterioare și aveți nevoie de second opinion?

ECHIPA DR. JUMUGA VĂ STĂ LA DISPOZIȚIE!

CU SIGURANȚĂ, CU CALM, CU PROFESIONALISM

Programați un consult:

Dr Jumuga

Adresați-ne orice întrebare legată de sănătatea femeii în formularul de mai jos:

    Object Call Now ButtonProgramează un consult