Cancerul endometrial

Dr Jumuga

Ce este cancerul de endometru?

  • adenocarcinomul endometrial este cel mai frecvent tip de  cancer care afectează corpul uterin (de aici și denumirea de cancer de corp uterin);
  • se dezvoltă la nivelul endometrului (pătura celulară care tapetează pe interior cavitatea uterină) fiind precedat cel mai adesea de hiperplazia endometrială atipică;
  • în mod obișnuit afectează femeia aflată în menopauză sau în premenopauză;
  • generează precoce sângerări vaginale anormale (astfel încât este diagnosticat în majoritatea cazurilor în stadiul I
  • cancerul endometrial este cel mai frecvent cancer ginecologic în țările dezvoltate (în SUA ocupă prima poziție), în timp ce în România ocupă locul 4 (prima poziție fiind ocupată de cancerul de col uterin).

Care sunt factorii de risc?

Cancerul de endometru se asociază cu o serie de factori de risc:
  • excesul de estrogeni – obezitatea,  terapia estrogenică nebalansată cu progestative, administrarea de Tamoxifen sau  sindromul  ovarelor micropolichistice;
  • factorii menstruali/reproductivi  – menarhă precoce/menopauză tardivă,  nuliparitatea, infertilitatea;
  • factorii de mediu – cancerul endometrial este mai frecvent la rasa albă, la femeile cu statut socioeconomic ridicat, în țările dezvoltate, occidentale;
  • vârsta – apare cel mai frecvent la femeia în menopauză, după vârsta de 55 ani; poate să apară însă și în premenopauză, iar uneori chiar și înaintea vârstei de 40 ani;
  • unele afecțiuni medicale – frecvent pacientele diagnosticate cu  adenocarcinom endometrial prezintă triada: obezitate,  HTA și  diabet zaharat;
  • istoricul familial/predispoziție genetică  – cancerul de endometru este foarte frecventlapacientele cu sd Lynch II (cancerul colorectal familial non polipozic).

Tipuri de cancer endometrial

Țînând cont de tipul histologic al tumorii  dar și de comportamentul biologic (de agresivitate)  distingem 2 tipuri de cancer endometrial:

  • cancerul endometrioid (tipul I) – cel mai frecvent în practică medicală, precedat de hiperplazia endometrială și cu prognostic în general bun și,
  • cancerul non-endometrioid (tipul II) mai rar în practica medicală, apare in menopauza avansată, pe endometru atrofic și este agresiv.

Adenocarcinomul endometrial de tip endometrioid

  • este cel mai frecvent tip de cancer uterin (75% din cazuri);
  • este precedat de hiperplazia endometriala atipică (leziune precanceroasă);
  • apare atât în postmenopauza dar și în premenopauză
  • este mai puțin agresiv, în general cu grad tumoral scăzut (G1-2), cu invazie superficială a peretelui uterin;
  • are prognostic favorabil.

Carcinomul endometrial non-endometrioid

  • este mai rar în practica medicală (aproximativ 25% din cazuri);
  • este reprezentat de carcinomul cu celulele clare, carcinomul papilar seros, carcinosarcomul sau carcinomul nediferențiat;
  • apare pe endometru atrofic;
  • apare doar în postmenopauză, frecvent după 60 ani;
  • este agresiv, uzual se prezintă că o tumoră cu grad înalt (G3), cu invazie miometriala profundă,  cu capacitate crescută de metastazare limfatică/ extensie peritoneală;
  • prognostic nefavorabil.

Ce este hiperplazia endometrială?

  • reprezintă o  îngroșare a endometrului secundară proliferării glandelor endometriale;
  • există mai multe clasificări ale hiperplaziei endometriale;
  • în practică medicală este importantă hiperplazia endometrială atipică (neoplazia endometrială intraepitelială) care reprezintă o modificare cu risc mare de evoluție spre cancer uterin;
  • deși poate fi complet asimptomatică, deseori pacientele relatează sângerări vaginale anormale uzual sub formă de menoragii (menstre abundente, “cu cheaguri”) sau metroragii în climax;
  • o explorare foarte importantă în practică medicală este ecografia transvaginală care depistează îngroșarea endometrului;
  • diagnosticul este strict anatomopatologic – presupune biopsie endometrială, fie pe cale histeroscopică  fie prin chiuretaj uterin biopsic;
  • dacă în cazul hiperplaziei endometriale non-atipice conduită medicală presupune uzual terapie progestativă,  în cazul diagnosticului de hiperplazie endometrială complexă atipică cel mai frecvent se indică histerectomia totală (uzual pe cale laparoscopică).

Cum evoluează cancerul de endometru?

  • extensia directă, din aproape în aproape, către organele vecine;
    • – în primul rând tumora se extinde în cavitatea uterină  std IA;
    • – invadează progresiv miometrul, la început superficial ( <50%) std IA;
    • – poate invada profund miometrul (>50%) std IB;
    • – se poate extinde la colul uterin std II;
    • – se poate extinde la seroasa peritoneală uterină sau la anexe std IIIA;
    • – la vagin sau parametre  std IIIB;
    • – la VU  sau rect  std IVA;
  • extensia pe cale limfatică – spre dosebire de cancerul de col uterin în care metastazarea limfatica este ordonată, în cancerul de endometru, odată cu invazia miometriala, celulele canceroase pot migra atât către ganglionii limfatici pelvini (std IIIC1) cât și către cei paraaortici (std IIIC2). Riscul de diseminare limfatica este crescut pentru ADK endometrial tip endometrioid începând cu std IB/grad tumoral crescut (3) sau în tipurile histologice agresive (nonendometrioide).
  • extensia hematogenă – cel mai frecvent în plămâni (apoi ficat, oase) std IVB.
  • extensia peritoneală – fie transtubar,  fie prin perforarea seroasei uterine (în special în tipurile histologice agresive).

Cum se manifestă cancerul de endometru?

  • de cele mai multe ori, încă din stadiul I, cancerul endometrial este simptomatic;
  • principala manifestare clinică este reprezentată de sângerările vaginale anormale;
  • la femeile aflate în premenopauză trebuie să atragă atenția orice modificare a menstruațiilor (menstruația devine mai abundentă, durează mai multe zile sau apar sângerări intermenstruale); deoarece multe afecțiuni benigne generează simptome similare – exemplul tipic fiind fibromul uterin există riscul ca diagnosticul real să fie întârziat dacă nu se recurge imediat la verificarea biopsică a endometrului;
  • la femeile aflate în perioada de menopauză manifestarea tipică este metroragia în climax; astfel, până la proba contrară, orice sângerare în postmenopauză trebuie să reprezinte un semnal de alarmă și trebuie să impună verificarea biopsică imediată a endometrului; uneori pacientele mai pot acuză secreții vaginale modificate, abundente, apoase sau rozate.

Rolul testului Babeș-Papanicolaou

  • deși testul Papanicolaou poate să tragă un semnal de alarmă care să contribuie la diagnosticul bolii, în aproximativ 50% din cazurile de cancer uterin este normal;
  • chiar dacă are o importanță diagnostică mai mică, totuși, atunci când Pap testul identifică celule glandulare anormale, mai ales dacă se specifică originea lor endometrială, este obligatoriu ca, după efectuarea colposcopiei să practicăm biopsia endometrială.

Ecografia transvaginală în cancerul de endometru

  • este cea mai comună investigație imagistică, fiind foarte utilă în depistarea cancerului uterin;
  • cel mai frecvent, ecografia tranvaginală identifică îngroșarea difuză a endometrului sau alteori o formațiune endometrială;
  • este utilă de asemenea în aprecierea invaziei tumorale în grosimea peretelui uterin sau indepistarea formațiunilor ovariene.

Histeroscopia exploratorie

  • histeroscopia este o procedură minim invazivă  frecvent utilizată în practica ginecologică pentru a investiga cauzele sangerarilor uterine anormale;
  • permite inspectarea canalului cervical, a cavității uterine, biopsia țintită a oricărei leziuni endometriale suspecte, excizia polipilor uterini, etc.

Biopsia endometrială

  • este singură manevră care poate preciza cu certitudine diagnosticul;
  • se poate realiza pe cale histeroscopică sau prin chiuretaj uterin biopsic;
  • permite medicului anatomopatolog să identifice tipul histologic de cancer endometrial și să ofere o serie de informații foarte importante pentru decizia terapeutică.

Evaluarea preterapeutică în cancerul endometrial

  • investigații uzuale  – hemoleucogramă, creatinina, AST/ALT, glicemie, coagulogramă, EKG, dozare CA125;
  • imagistică de stadializare: se recomandă uzual efectuarea RMN pelvin (pentru a aprecia dacă există invazie miometriala sau extensie la colul uterin), respectiv CT torace/abdomen/pelvis  (pentru posibile metastaze/ adenopatii abdominopelvine);
  • cistoscopia, rectoscopia, scintigrafia osoasă sau PET-CT – nu sunt investigații uzuale preterapeutice în cancerul de endometru; sunt rezervate de regulă situațiilor particulare.

Stadializarea chirurgicală în cancerul de endometru

  • intervenția chirurgicală reprezintă tratamentul de bază în cancerul de endometru;
  • în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, abordul chirurgical poate fi minim invaziv (laparoscopic) sau prin chirurgie abdominală deschisă;
  • se realizează inspecția completă abdominopelvină a tuturor suprafețelor peritoneale – orice leziune suspectă trebuie biopsiată;
    deși nu este obligatorie, citologia peritoneală este bine să fie efectuată;
  • histerectomia totală cu anexectomie bilaterală este tratamentul standard; uterul poate fi secționat intraoperator pt. a aprecia profunzimea invaziei miometriale;
  • histerectomia radicală este indicată în cazurile în care boala s-a extins la colul uterin (stadiul II).
ECHIPA DR. JUMUGA
supraspecializată în chirurgia afecțiunilor ginecologice oncologice
  • limfadenectomia pelvina și pariaortocava inframezenterică – este un alt gest chirurgical foarte important; se indică în toate cazurile de cancer endometrial tip  endometrioid dacă invadează mai mult de jumătate din grosimea peretelui uterin sau în cazurile cu grad tumoral înalt (G3);  de asemenea se indică obligatoriu în toate cazurile de cancer endometrial non endometrioide;
  • omentectomia infracolica/biopsiile peritoneale bilaterale din pelvis, firidele parietocolice și diafragmatice – se indică în toate cazurile cu histologie non-endometrioida;
  • în cazurile avansate – std III-IV se indică citoreductie complete;
  • alte tratamente,  nonchirurgicale pot fi applicate în anumite situații – radioterapia, chimioterapia sau hormonoterapia.

Care sunt factorii prognostici în cancerul endometrial?

Factorii prognostici negativi, care se asociază cu o evoluție mai agresivă a bolii, cu risc mai mare de  metastazare sau de recidivă, sunt reprezentați de:
  • tipurile histologice nonendometrioide;
  • gradul tumoral înalt – G3;
  • invazia profundă a peretelui uterin;
  • tumoră uterină voluminoasă;
  • invazia spațiului limfovascular (LVSI+);
  • citologia peritoneală pozitivă;
  • boală avansată (stadiile III-IV);
  • vârstă înaintată.
Dr Jumuga

Aveți nevoie de evaluare genitomamară?
Aveți o problemă de sănătate și vă doriți cea mai bună conduită? Sunteți nesigură de diagnosticele anterioare și aveți nevoie de second opinion?

ECHIPA DR. JUMUGA VĂ STĂ LA DISPOZIȚIE!

CU SIGURANȚĂ, CU CALM, CU PROFESIONALISM

Programați un consult:

Dr Jumuga

Adresați-ne orice întrebare legată de sănătatea femeii în formularul de mai jos:

    Object Call Now ButtonProgramează un consult