Cancerul de col uterin
Cancerul de col uterin este o tumoră malignă care se dezvoltă la nivelul colului uterin (partea de jos a uterului), de regulă dintr-o leziune precanceroasă care apare în urma infecției persistente cu HPV.
Pe plan mondial, cancerul de col uterin este cel mai frecvent cancer ginecologic și ocupă locul 2 ca frecvență în cadrul tumorilor maligne la femeie, după cancerul de sân. Este o problemă de sănătate publică.
Care sunt factorii de risc în cancerul de col uterin?
- Infecția persistentă cu HPV-HR – este principalul factor etiologic al leziunilor precanceroase cervicale și, respectiv, al cancerului de col uterin;
- Statutul socio-econonomic scăzut – adresabilitate/accesibilitate scăzută pentru teste de screening (Pap test, HPV test) sau pentru vaccinare împotriva HPV;
- Fumatul – riscul fumătoarelor este aproximativ 3 ori mai mare;
- Multiparitatea – femeile cu 1-2 nașteri au un risc de 2 ori mai mare, iar cele cu peste 7 nașteri au risc de 4 ori mai mare pentru cancer de col;
- Contraceptivele orale – utilizarea pe o perioadă îndelungată;
- Comportamentul sexual – debutul precoce al vieții sexuale, numărul crescut de parteneri sexuali;
- Imunosupresia cronică – infecție HIV, tratamente imunosupresive (transplant renal, boli autoimune).
Cum apare cancerul de col?
Colul uterin este acoperit de două tipuri distincte de epiteliu (pături celulare): epiteliul scuamos de culoare roz, format din mai multe straturi celulare, acoperă partea externă a colului și vaginul, respectiv epiteliul cilindric de culoare roșiatică, format dintr-un singur strat de celule care acoperă partea internă a colului (canalul endocervical). Locul în care se întâlnesc cele două tipuri de epiteliu se numește joncțiune scuamocilindrica (JSC). Este locul unde se dezvoltă în general cancerul de col uterin.
În mare, sunt două tipuri de cancer de col:
- Cancerul scuamos (80% din cazuri) – se dezvoltă din partea externă a colului uterin, din epiteliul scuamos
- Adenocarcinomul (20% din cazuri) – se dezvoltă în interiorul canalului cervical din epiteliul cilindric.
Atunci când celulele colului uterin de la nivelul JSC sunt infectate cronic cu virusul HPV HR (tipurile cele mai comune fiind 16 și 18), genomul viral se integrează în genomul celulei gazdă ducând la dereglarea ciclului celular normal. Astfel, celulele colului uterin își cresc capacitatea de proliferare care devine exagerată și necontrolată. Inițial apar leziuni precanceroase majore care, nedepistate/netratate la timp, evoluează către cancer.
Secvența infecție HPV-HR → leziune precanceroasă majoră (HSIL) → cancer invaziv col uterin este în general lentă, fiind, cu unele excepții, un proces de durată (necesită mai mulți ani).
Există astfel timpul necesar pentru a depista prin testare HPV, examen Babeș-Papanicolaou, colposcopie și biopsie leziunile precanceroase majore ale colului uterin și a le îndepărta, evitând astfel evoluția către cancer.
SUNTEM SUPRASPECIALIZAȚI ÎN DEPISTAREA ȘI TRATAREA LEZIUNILOR COLULUI UTERIN.
CANCEROASE SAU PRECANCEROASE.
Cum evoluează cancerul de col?
Inițial, tumora canceroasă se limitează strict la nivelul colului uterin; este vorba despre stadiul I de boală. Celulele canceroase se înmulțesc și invadează progresiv stroma colului uterin; dacă în faza inițială, de debut, colul poate avea aspect clinic aparent normal (cancerul “microscopic”, microinvaziv), ulterior, pe măsură ce tumora se dezvoltă și aspectul colului se modifică, cancerul devine evident clinic .
Ulterior, boala începe să se extindă în afara uterului:
Extensia directă,
din aproape în aproape – boala se extinde progresiv:
- Distal, către vagin (inițial în partea superioară std IIA, apoi și în 1/3 inferioară – std IIIA)
- În lateral, către pereții pelvini, de-a lungul parametrelor (std IIB, respectiv IIIB când invadează pereții laterali ai pelvisului)
- Anterior, către vezica urinară – std IV A
- Posterior, către rect – std IV A
Extensia limfatică
– inițial în ganglionii limfatici pelvini (în ganglionii limfatici paracervicali/parametriali și apoi în ganglionii obturatori, iliaci interni, externi, comuni) și ulterior în ganglionii paraaortici – stadiul III C
Extensia pe cale sangvină, la distanță
– determină apariția metastazelor (cel mai frecvent în plămâni, ovare, ficat, oase) – stadiul IV B
Cum se manifestă cancerul de col?
Manifestările clinice variază în funcție de stadiul bolii.
Deseori, la debut, cancerul de col uterin este asimptomatic.
Ulterior pacientele devin simptomatice și acuză:
- modificarea secreției vaginale – secreție vaginală abundentă apoasă, sau sero-sanghinolentă, alteori purulentă
- sângerări la contact sexual
- sângerări vaginale spontane. Uneori sângerările vaginale pot fi abundente.
Pe măsură ce boala se extinde local, pot să apară dureri pelvine cu iradiere pe coapsă (afectarea plexului nervos sciatic) sau dureri lombare (hidronefroză – dilatarea rinichiului), edeme ale membrelor inferioare (prin compresie vasculară), hematurie (urinare cu sânge), fistule rectovaginale sau vezicovaginale (comunicări anormale între două organe vecine, când invadează VU sau rectul).
În cazul metastazelor la distanță pot să apară simptome specifice (de exemplu tuse în cazul determinărilor pulmonare, dureri osoase, etc).
Cum diagnosticăm cancerul de col uterin?
Se realizează prin biopsie.
De cele mai multe ori este vorba despre biopsierea unei leziuni clinic suspecte la nivelul colului uterin care a fost identificată la examenul ginecologic (În condițiile în care la examenul clinic local se identifică o tumoră evidentă sugestivă pentru cancer de col se recomandă direct biopsia, adică prelevarea unui fragment de țesut care se trimite la examen anatomopatologic; nu este cazul prelevării de Pap test și, în general, nici de colposcopie).
Pap testul și colposcopia sunt importante pentru a depista cazurile cu col clinic aparent normal (leziunile precanceroase de grad înalt dar și cancerele invazive la debut); în aceste cazuri putem apela la biopsie țintită sub colposcop, chiuretaj biopsic endocervical sau conizație.
Cum evaluăm o pacientă diagnosticată cu cancer de col uterin?
Evaluarea are drept scop stadializarea bolii, fiind foarte importantă pentru a stabili planul terapeutic. Sunt necesare:
- Anamneza;
- Examen clinic general;
- Examen clinic local (opțional sub anestezie) – examen valve, tușeu vaginal, tușeu rectal;
- Uneori conizația – atunci când biopsia fragmentară este insuficientă;
- Analize de laborator – hemoleucogramă, funcția hepatică (AST/ALT) și renală (uree, creatinină);
- Investigații imagistice – în două direcții: pentru a depista boala metastatică, începând cu stadiul IB ( fie PET-CT “whole body”/ fie CT torace, abdomen, pelvis), respectiv pentru a aprecia extensia locală a bolii (RMN pelvis cu substanță de contrast);
- Cistoscopia și rectoscopia – se indică începând cu stadiul IB3 sau oricând există suspiciuni de afectare vezicală sau rectală.
De asemenea, recomandăm pacientelor și testare HIV, respectiv, încetarea fumatului.
Cum putem preveni cancerul de col uterin?
- Vaccinarea anti HPV;
- Participarea la evaluările ginecologice de rutină, la programele de screening (examen Papanicolaou, testare HPV);
- Depistarea la timp a leziunilor precanceroase majore ale colului uterin și îndepărtarea lor.
Cum tratăm cancerul de col uterin?
Tratamentul trebuie individualizat pentru fiecare pacientă în parte și trebuie stabilit într-o comisie multidisciplinară; trebuie să țină cont de:
- Stadiul bolii
- Dorință de prezervare a fertilității
- De patologia asociată care poate contraindica chirurgia
- De dorința pacientei
Sunt două categorii mari de tratament care se utilizează în cancerul de col uterin:
Tratamentul chirugical
- rezervat și preferat (de primă intenție) stadiilor descoperite precoce (IA, IB1, IB2, IIA1);
- este posibil în cazuri selectate și pentru tumorile mari (std IB3, IIA2) dar nu este prima opțiune;
- poate fi completat postoperator cu radioterapie adjuvantă (în funcție de datele de anatomie patologică);
- este unica variantă pentru cazurile IA, IB1 în care se dorește conservarea fertilității.
- În funcție de stadiul bolii dar și de particularitățile cazului, intervenția chirurgicală poate să includă: conizație, trachelectomie, histerectomie simplă, histerectomie radicală, excizie de ganglioni limfatici pelvini sau periaortici.
Radioterapia/ radiochimioterapia definitivă (curativă)
- este practic singura opțiune pentru cazurile local avansate (std IIB – IVA)
- este prima opțiune pentru cazurile cu tumoră mare (IB3, IIA2)
- este o opțiune secundară în cazurile depistate precoce daca pacienta nu dorește/ are contraindicație pentru intervenție chirurgicală;
- presupune: radioterapie externă pe întregul pelvis (în doză de 40-50 Gy) având drept țintă principală tumora primară și ganglionii pelvini; se adaugă, pentru radiosensibilizare, chimioterapia cu derivați de platină (se preferă cisplatinul); atunci când se suspectează afectarea ganglionilor limfatici periaortici, se apelează la radioterapia pe câmpuri extinse; în completare se efectuează brahiterapie (30-40Gy în punctul A) astfel încât doza totală de iradiere în punctual A să fie 80Gy (pentru tumori mici) și 85Gy (pentru tumori mari).
Care este prognosticul pacientelor diagnosticate și tratate pentru cancer de col?
Cel mai important factor prognostic este stadiul bolii. Dacă în stadiile precoce obiectivul este vindecarea, în stadiile avansate tratamentul își propune creșterea perioadei de supraviețuire fără semne de boală sau paliație.
De aceea, este foarte important ca pacientele să respecte vizitele periodice la ginecolog, să participe la programele de screening; este ideal să prevenim apariția cancerului de col uterin – și acest lucru este posibil în majoritatea cazurilor – sau să depistam precoce cancerele invazive – situație în care avem toate șansele să vindecăm boala.
Aveți nevoie de evaluare genitomamară?
Aveți o problemă de sănătate și vă doriți cea mai bună conduită? Sunteți nesigură de diagnosticele anterioare și aveți nevoie de second opinion?
ECHIPA DR. JUMUGA VĂ STĂ LA DISPOZIȚIE!
CU SIGURANȚĂ, CU CALM, CU PROFESIONALISM
Programați un consult:
