Electrorezecția cu ansă diatermică ERAD (LLETZ, LEEP)
Ce este electrorezecția cu ansă diatermică (ERAD)?
Este o procedură excizională prin care se îndepărtează întreaga leziune de la nivelul colului uterin împreună cu zona de tranformare și cu JSC, cu ajutorul unui electrod metalic special semicircular, foarte subțire, încărcat electric, care poate să secționeze sau să coaguleze țesutul și care se numește ansă diatermică; de aici denumirea procedurii de ERAD (electrorezecție cu ansă diatermică).
Termeni sinonimi pentru ERAD sunt:
- LEEP (procedură de excizie electrochirurgicală cu ansă)
- LLETZ (excizie largă cu ansă a zonei de transformare).
Când se indică electrorezecția cu ansă diatermică?
- în primul rand în cazul leziunilor cervicale scuamoase de grad înalt (HSIL) confirmate prin biopsie;
- pentru leziunile de grad scăzut confirmate biopsic care au fost monitorizate, dar persistă (mai mult de 2 ani);
- se adresează leziunilor localizate predominant/complet pe exocol și vizibile în totalitate colposcopic.
Când NU se recomandă ERAD?
- În cazul leziunilor cervicale precanceroase care nu pot fi complet vizualizate, adică colposcopia este nesatisfăcătoare (în general sunt leziuni ale exocolului care se prelungesc în endocol dar pot fi și leziuni dezvoltate strict în canalul endocervical);
- În cazul adenocarcinomului in situ (AIS);
- În cazul în care există discordanță între citologie, colposcopie și biopsie;
- În cazul în care s-a efectuat chiuretaj biopsic endocervical și acesta este pozitiv (anormal).
Care este diferența între ERAD și conizație?
În raport cu conizația, electrorezecția cu ansă diatermică este o procedură:
- mai restrânsă, mai superficială – excizia se realizează cu o profunzine de maxim 5-8 mm;
- îndepărtează mai puțină stromă cervicală;
- excizia de țesut cervical este centrată în special pe exocol și foarte puțin pe endocol;
- când leziunea este foarte întinsă, pot fi necesare excizii multiple, rezultând mai multe fragmente biopsice;
- analiza marginilor de rezecție poate fi mai dificilă din cauza artefactelor termice;
- este o intervenție mai simplă, care durează mai puțin și nu necesită spitalizare.

Echipă experimentată în diagnosticarea și tratarea leziunilor colului uterin.
Suntem supraspecializati în colposcopie.

Cum se desfășoară electrorezecția cu ansă diatermică?
- Intervenția se efectuează după încheierea menstrei;
- În cazul în care se administrează aspirină sau derivate, respectiv medicamente anticoagulante, tratamentul trebuie schimbat sau întrerupt pentru că există risc de hemoragie intra- sau postoperatorie;
- Trebuie tratate eventualele infecții locale;
- Pacienta se prezintă în general cu puțin timp înaintea intervenției, fără să consume alimente sau lichide (cel puțin 6 ore);
- Procedura se efectuaza în sala de intervenții;
- Pacienta este poziționată exact ca la consultul ginecologic;
- Este o procedură dureroasă astfel încât este necesară anestezia; deși în cazul unor leziuni restrânse intervenția poate fi efectuată cu anestezie locală, de cele mai multe ori preferăm anestezia intravenoasă de scurtă durată care oferă o serie de avantaje: înlătură anxietatea pacientei, anulează orice senzație de durere sau discomfort local, înlătură incapacitatea pacientei de a sta nemișcată, asigură o bună relaxare și astfel o mai bună vizibilitate pentru a efectua procedura.
- După dezinfecția locală se aplică lugol pe suprafața colului uterin pentru delimitarea leziunii;
- Cu ansa diatermică se excizează în totalitate leziunea; dacă este posibil, excizia trebuie să fie unică, rezultând un singur fragment biopsic; când leziunea este întinsă pot fi necesare excizii multiple, rezultând astfel mai multe fragmente biopsice.
- După excizie, se realizează hemostaza cu ajutorul unui electrod special cu bilă;
- Fragmentul sau, după caz, fragmentele biopsice rezultate se trimit la examen anatomopatologic.
- Pacientele își revin rapid după intervenție, de regulă fără acuze sau cu acuze minore (durere ușoară sau presiune la nivelul pelvisului, minimă sângerare).
Care este evoluția după ERAD?
- Pacientele își reiau practic imediat activitățile socioprofesionale
- Procesul de vindecare variază de la pacientă la pacientă, uneori fiind mai rapid , alteori mai lent;
- În prima lună după intervenție, pacientele vor constata în mod variabil scurgeri vaginale modificate în raport cu secreția vaginală normală; acestea fac parte din procesul natural de vindecare;
- de cele mai multe ori secreția vaginală este intermitent sanghinolentă (uneori brun-negricioasă, alteori roșiatică); alteori pot exista episoade cu mici sângerări vaginale; uneori sângerarea vaginală poate debuta imediat după intervenție; alteori apare izolat, la distanță de intervenție.
- un moment cvasiconstant în cadrul evoluției post ERAD îl reprezintă eliminarea crustei care se formează pe suprafața colului uterin imediat după intervenție; acest proces se întâmplă la 7-14 zile și se însoțește de sângerare moderată care poate dura câteva zile; deseori sperie pacientele dacă nu au fost avertizate, mai ales dacă survine după un interval de câteva zile în care nu a existat nicio sângerare vaginală; foarte rar se întâmplă ca această sângerare să fie una foarte abundentă îmbrăcând caracter de urgență.
- Pe măsură ce sângerările vaginale se reduc și dispar, pacientele constată că secreția vaginală este mai abundentă, de culoare alb-gălbuie sau galbenă.
- Pe măsură ce procesul de vindecare avansează, secreția vaginală revine progresiv la normal.
- Rareori pacientele acuză disconfort local sau dureri pelvine.
Care sunt contraindicațiile după Electrorezecția cu ansa diatermică?
- După ERAD se recomandă repaus sexual pentru 4-6 săptămâni,
- Evitarea tampoanelor interne,
- În primele 2-3 săptămâni se evită înotul sau mersul la piscină.
Ce complicații pot să apară după ERAD?
ERAD – Electrorezecția cu ansă diatermică este o intervenție sigură, cu riscuri minime. Foarte rar pot să apară:
- Hemoragie abundentă – în general la aproximativ 1-2 săptămâni de la intervenție când se elimină crusta de pe suprafața colului uterin;
- Infecție locală – anunțată de apariția unei secreții vaginale cu miros evident modificat, neplăcut, durere pelvina, eventual febră;
- Risc de naștere prematură – în general riscul este foarte mic sau absent; riscul poate deveni semnificativ în cazul intervenției foarte profunde (mai mult de 1 cm) sau în cazul intervențiilor repetate
Monitorizarea pacientelor după ERAD
- Pacienta revine la control aproximativ la o lună de la intervenție pentru două obiective: pentru a evalua procesul de vindecare al colului și, respectiv, pentru a discuta rezultatul anatomopatologic;
- Ulterior pacientă va reveni la control la câteva luni, după ce procesul de vindecare se va fi încheiat, pentru o primă evaluare de etapă (Pap test, HPV, colposcopie);
- Pacientele vor rămâne pentru o perioadă de timp sub supraveghere atentă.

Aveți nevoie de evaluare genitomamară?
Aveți o problemă de sănătate și vă doriți cea mai bună conduită? Sunteți nesigură de diagnosticele anterioare și aveți nevoie de second opinion?
ECHIPA DR. JUMUGA VĂ STĂ LA DISPOZIȚIE!
CU SIGURANȚĂ, CU CALM, CU PROFESIONALISM
Programați un consult:
