Alăptarea și cancerul mamar. Există vreo conexiune?
Femeile care alăptează sunt mult mai atente privind modificările care apar la nivelul sânilor, iar atunci când apar nodulii (care de altfel apar destul de des pe perioada alăptării), acestea tind să se impacienteze.
Poate apărea cancerul mamar în timp ce alăptez?
Deși este o situație mai rară în practica medicală, se poate întâmpla, uneori, ca o pacienta care alăptează să fie diagnosticată cu cancer la sân. Se consideră însă că alăptatul scade riscul de apariție a cancerului mamar mai ales în cazul femeilor aflate în perioada premenopauzei.
Lunile de sarcina și de alăptat scad numărul de cicluri menstruale pe care femeia le are de-a lungul vieții, reducând astfel perioada de expunere la hormonii care cresc riscul apariției cancerului.
Deși riscul de a dezvolta cancer mamar exact în perioada de alăptare este mic, totdeauna femeile ar trebui să consulte medicul specialist atunci când sesizează anumite modificări la nivelul sânilor. Evaluarea senologică a pacientelor care alăptează va fi mult îngreunată având în vedere că modificările care apar la nivelul sânilor în această perioadă pot face mai dificilă practicarea ecografiei sau a mamografiei, acuratețea lor putând să scadă uneori destul de mult; în plus, aceste modificări ale sânilor pot fi uneori destul de asemenatoare din punct de vedere clinic sau imagistic cu anumite modificări pe care le poate determina și boala canceroasă la sân, astfel încât diagnosticul diferențial se impune și poate fi mai dificil.
Care sunt cauzele care ar putea duce la formarea de noduli în sân în timpul alăptării?
Există multe cauze ale apariției nodulilor (mase palpabile la nivelul sânilor) în timpul perioadei de alăptare. Printre acestea se numără:
1) Angorjarea, fenomen normal în săptămânile inițiale de alăptare, apare în urma golirii incomplete a sânului. În acest timp, sânii se pot simți, la palpare, “plini de noduli “. Angorjarea va dispărea pe măsură ce sânul se golește, iar producția de lapte se va adapta cererii bebelușului.
2) Ducte (canale galactofore) înfundate: celule speciale din compoziția sânului produc laptele matern care circulă prin ducte către mameloane, iar în situațiile în care sânul nu este golit la timp sau laptele este foarte gros, aceste ducte se înfundă. Atunci când laptele rămâne blocat în sân, se pot forma noduli dureroși (galactocele). Rezolvarea acestor situații presupune alăptatul bebelușului mai des, masajul sânului și comprese calde aplicate local.
3) Mastita reprezintă o inflamație la nivelul sânului, care poate să apară ca urmare a celor două situații prezentate mai sus: angorjarea sânilor sau ducte înfundate dar și datorită unei infecții. Poate determina mărirea de volum a sânului care se înroșește și devine cald și dureros. În plus, pacienta poate acuza febră, frisoane și stare de rău. A continua alăptarea, golind astfel sânul de tot laptele, este cel mai bun remediu în acest caz. Oricum, pacienta trebuie să se prezinte la medic în aceasta situație cât mai rapid.
4) Abcesul este o complicație a mastitei; este modul organismului de a reacționa la situația unei mastite netratate la timp, prin formarea unei pungi cu puroi care împiedică infecția să se răspândească. Pacienta trebuie să se prezinte urgent la medic, iar tratamentul presupune drenaj chirurgical și administrarea de antibiotic.
Când ar trebui să ne trimită la doctor prezența unui nodul mamar?
În cele mai multe cazuri, nodulii mamari la femeile care alăptează sunt de fapt necanceroși. Cu toate acestea, dacă nodulul nu dispare, este foarte dur și eventual imobil, sau pacienta constată apariția altor semne la nivelul sânului (piele cu aspect de coajă de portocală, retracția tegumentului sau a memelonului, înroșirea sânului, etc) este necesară o consultație urgentă la medicul specialist.
O femeie diagnosticată cu cancer mamar poate continua alăptarea?
În cele mai multe cazuri, medicii specialiști recomandă întreruperea alăptatului după diagnosticarea cancerului mamar. Multe dintre tratamentele recomandate în aceste cazuri afectează producția de lapte sau au un impact negativ asupra bebelușului. În funcție de particularitățile fiecărui caz în parte se va realiza cel mai bun plan de tratament care poate să includă: operația (chirurgie limitată, dar alteori poate fi necesară chiar și mastectomia), chimioterapia (care presupune administrarea de medicamente puternice pentru a distruge celulele canceroase din corp) sau radioterapia.
Apariția cancerului mamar în timpul procesului de alăptare este o situație mai rară dar nu imposibilă. Femeile ar trebui să efectueze, în primul rand, o evaluare completă a sânilor atât clinic cât și ecografic înainte de sarcină sau chiar la debutul sarcinii pentru a ne asigura că sunt sănătoși; ulterior starea de sănătate mamară trebuie verificată, anual, chiar și în lipsa simptomatologiei, inclusiv în perioada alăptării, dacă aceasta se prelungește.