Ecografia morfologică fetală

Când se efectuează?

• În cadrul monitorizării sarcinii se recomandă 3 ecografii de screening (morfologice):
• În trimestrul I – se efectuează între 11 – 13 SA și 6 zile; perioada optimă este către sfârșitul săptămânii a 12-a/ începutul săptămânii a 13-a de sarcină pentru că acum fătul este suficient de bine dezvoltat, asigurând o mai bună vizibilitate ecografică;
• În trimestrul II – se efectuează între 19 – 23 SA ; perioada optimă este 20-22 SA;
• În trimestrul III – se efectuează între 30 – 35 SA și 6 zile, perioada optimă fiind între 30-32 SA.

Cui se adresează?

Ecografia morfologică fetală este recomandată standard, de rutină, tuturor femeilor gravide, indiferent de vârsta acestora.

Este o metodă de evaluare sigură?

Care sunt obiectivele ecografiei morfologice?

Indiferent de momentul în care se efectuează, ecografia de screening pentru anomalii ale sarcinii are câteva obiective principale:

• Să confirme viabilitatea sarcinii;
• Să stabilească numărul feților (dacă sarcina este unică sau multiplă);
• Să dateze sarcina (pe baza măsurătorilor biometrice poate stabili vârsta sarcinii);
• Să aprecieze mărimea și creșterea fetală;
• Evaluarea detaliată a anatomiei fetale corespunzătoare vârstei sarcinii;
• Examinarea anexelor fetale – placentă, lichid amniotic;
• Evaluarea colului uterin – preferabil ecografic transvaginal;
• Aprecierea anatomiei organelor genitale interne materne – pentru modificări evidente.

Ce este particular la ecografia morfologică în trimestrul I?

• Putem stabili cât mai precis vârsta gestatională – în trimestrul II și III nu mai putem stabili cu acuratețe vârsta sarcinii, abaterea putând fi de 2-3 săptămâni
• Deși evaluarea anatomiei fetale nu este la fel de detaliată ca în trimestrul II sau III putem examina o serie de elemente morfologice: capul fetal (inclusiv fața și profilul fetal cu evidențierea osului nazal), gâtul (cu măsurarea translucenței nucale), coloană vertebrală, membrele superioare și inferioare trisegmentate, toracele fetal cu evidențierea cordului și a ariilor pulmonare, diafragmul, abdomenul fetal (inclusiv stomacul și vezica urinară), peretele abdominal anterior, structura normală a cordonului ombilical; nu putem stabili sexul fetal.
• Este parte integrantă din screeningul de trimestrul I (testul combinat /“dublu test”) –  se măsoară ecografic translucența nucală și se corelează cu o probă de sânge în  care se dozează PAPP-A (proteina A plasmatică asociată sarcinii) și β-HCG (gonadotropina corionică umană fracțiunea libera β ); scopul este screening-ul pentru anomalii cromozomiale (cel mai cunoscut fiind sindromul Down). Încadrarea de risc se bazează pe vârsta maternă, pe valoarea translucenței nucale măsurate ecografic și pe valoarea PAPP-A/ β-HCG. Riscul pentru anomalii cromozomiale poate fi încadrat ca scăzut, intermediar sau crescut.

Ce este particular la ecografia morfologica din trimestrul II?

Este momentul optim pentru aprecierea anatomiei fetale:

• Craniul fetal, creierul fetal;
• Fața fetală, orbitele, nasul, narinele, buza superioară;
• Gâtul fetal;
• Coloana vertebrală;
• Toracele fetal, diafragmul;
• Cordul fetal;
• Abdomenul fetal (ficat, stomac, vezică urinară, rinichi, anse intestinale);
• Peretele abdominal anterior și inserția cordonului ombilical;
• Membrele superioare și inferioare;
• Sexul fetal.

De asemenea se efectuează biometria fetală (măsurători ale unor parametri care ne permit să apreciem creșterea fătului, cei mai importanți fiind diametrul transversal și circumferința capului, circumferința abdomenului și lungimea femurului).

Se examinează anexele sarcinii –  lichidul amniotic, placenta, cordonul ombilical, se examinează colul uterin și organele genitale interne materne.

Ce este particular la ecografia morfologică din trimestrul III?

• Se realizează o reexaminare a anatomiei fetale după aceleași criterii din trimestrul II chiar dacă pot exista limitări pentru anumite segmente în funcție de poziția fătului; scopul este să depistăm eventuale anomalii fetale care nu au fost identificate la ecografiile precedente; cca 14% dintre defectele structurale se identifică pentru prima dată cu ocazia acestei ecografii.
• Se apreciază creșterea fătului –  permite depistarea cazurilor cu creștere deficitară/restricție de creștere intrauterină respectiv a feților prea mari în raport cu vârsta sarcinii – sunt informații importante pentru conduita medicală din trimestrul III,  dar și pentru naștere.
• Examinarea placentei ca aspect, localizare, semne de hiperaderență – toate aceste informații sunt importante în decizia nașterii.
• Aprecierea cantității de lichid amniotic.

Care sunt limitele ecografiei morfologice?

• Examinarea ecografică morfologică fetală este o evaluare complexă, cu un grad ridicat de dificultate
• Depinde foarte mult de condițiile de examinare – paniculul adipos abdominal matern, poziția fătului în uter, de localizarea placentei, de cantitataea de lichid amniotic
• Chiar și atunci când sunt îndeplinite condițiile “ideale” de examinare, ecografia de screening în sarcină nu poate depista toate anomaliile care ar putea fi teoretic identificate
• Astfel, un rezultat normal al ecografiei morfologice (adică fără anomalii identificate) nu garantează absența unei probleme legate de sarcină, uneori chiar gravă. Exista o serie de anomalii care nu au expresie ecografică sau care se dezvoltă tardiv și care la momentul examinării nu pot fi depistate.
• Studiul Eurofetus ce a inclus mai multe centre de examinare ecografică obstetricală din mai multe țări europene a evaluat acuratețea examinării ecografice în trimestrul 2 și a arătat că doar puțin peste jumătate dintre anomaliile existente au putut fi depistate.
• Cu toate acestea ecografia rămâne cea mai importantă explorare paraclinică obstetricală fără de care nu putem concepe în prezent monitorizarea sarcinii.

Cum mă pregătesc?

Pot primi imagini după ecografie?

La sfârșitul examinării ecografice pacienta primește un raport medical care este însoțit de un DVD ce conține toate imaginile și clipurile video care au fost stocate în timpul evaluării.