Histerectomia totală pe cale laparoscopică

Ce implicații are histerectomia?

Îndepărtarea uterului are unele consecințe; cele mai importante sunt lipsa menstrei și imposibilitatea obținerii unei sarcini.

• Lipsa menstruației – după îndepărtarea uterului pacientele nu vor mai avea menstruație;
• Histerectomia nu înseamnă menopauză – chiar dacă după operație menstra dispare, ovarele își vor continua activitatea hormonală în mod normal (menopauza se instalează numai dacă histerectomia se însoțește și de îndepărtarea ovarelor);
• Pacientele nu vor mai putea obține sarcini după operație; este o consecință semnificativă la femeile nulipare (care nu au nașteri) sau care își mai doreau și alte sarcini;
• Histerectomia nu interferează cu viața sexuală; pacientele își vor putea relua viață sexuală la 4-6 săptămâni de la operație.

Cum decurge histerectomia pe cale laparoscopică?

• Este o operație care se efectuează în regim de spitalizare;
• Pacienta se prezintă pentru internare în cursul dimineții fără să consume alimente sau lichide cu o serie de analize preoperatorii;
• Este necesar un consult preanestezic – efectuat de către medicul anestezist pentru a stabili eventualele riscuri dar și pentru a discuta cu pacienta despre tipul de anestezie recomandat;
• Unele tratamente pot fi oprite înaintea operației;
• Este necesară o bună pregătire a intestinului prin golirea acestuia;
• Este necesară profilaxia complicațiilor tromboembolice (ciorapi elastici la nivelul membrelor inferioare, anticoagulante) și antibioticoprofilaxia;
• Intervenția se realizează în aceeași zi, de obicei sub anestezie generală cu intubație orotraheală;
• Se montează sonda urinară;

• Se realizează o inspecție succesivă a întregului abdomen și a pelvisului;
• Ulterior, medicul va realiza încă 3 incizii (de 5mm, respectiv de 10 mm) în etajul abdominal inferior pentru a poziționa așa-numitele trocare de lucru (prin care se introduc instrumentele necesare desfășurării operației);

• Urmează apoi efectuarea propriu-zisă a operației: histerectomia totală – îndepărtarea corpului și a colului uterin; fără a fi obligatoriu, se poate însoți și de anexectomie (îndepărtarea ovarelor/trompelor);
• După ce se încheie intervenția chirugicală, piesa (uterul) se extrage de obicei prin vagin, se realizează sutura vaginului, se vă realiza o noua inspecție abdominopelvină, se va controla hemostaza, se va efectua toaleta cavitații abdominale și se plasează la nivelul pelvisului un tub de drenaj;
• Se scot trocarele, se evacuează CO2, se suturează inciziile cutanate.

Care este evoluția după histerectomia laparoscopică?

• Pacientele vor fi monitorizate inițial în departamentul de ATI (aproximativ 12 ore), apoi la rezervă;
• Imediat după operație pacientele pot fi mai dezorientate, mai “amețite” și pot prezenta în mod variabil greață sau chiar vărsături; sunt efectele secundare obișnuite ale anesteziei și trec destul de repede;
• De asemenea pacientele pot acuza dureri moderate la nivelul inciziilor abdominale sau senzație de balonare;
• Uneori, datorită insuflării intraabdominale de CO2, pacientele pot acuza dureri în umăr;
• Toate aceste simptome posibile descrise anterior nu trebuie să îngrijoreze pacienta, ele fac parte din evoluția normală postoperatorie;
• Sonda urinară se va menține până a doua zi dimineață;
• Pacientele vor fi încurajate să se mobilizeze cât mai precoce după operație;
• După mobilizare se vor suprima și ciorapii elastici;
• Alimentația se va relua progresiv; trebuie respectat un anumit regim alimentar postoperator;
• Tubul de drenaj se suprimă uzual a doua zi, după mobilizarea pacientei;
• Tranzitul intestinal pentru gaze se reia la 24-48 ore după operație, iar primul scaun poate surveni la câteva zile;
• Pacientele pot prezenta mici sângerări pe cale vaginală;
• De cele mai multe ori, perioada de spitalizare este scurtă, pacientele fiind externate la 24-48 ore postoperator;
• Recuperarea postoperatorie este în general foarte rapidă; pacientele se întorc în scurt timp (1-2 săptămâni) la activitățile uzuale socioprofesionale; viața sexuală nu poate fi însă reluată mai devreme de o lună.

Care sunt riscurile histerectomiei laparoscopice?

Deși este o intervenție chirurgicală minim invazivă, histerectomia laparoscopică nu este lipsită de riscuri. Dincolo de efectele secundare legate de anestezie, mai pot să apară o serie de complicații:

• Leziuni ale diferitelor organe – vezica urinară, uretere, intestin, leziuni vasculare; acestea pot să apară în special în faza inițială “oarbă” a laparoscopiei sau în cazurile tehnic dificile;
• Sângerarea intraoperatorie sau postoperatorie;
• Conversia la intervenție deschisă (“clasică”) – uneori poate fi necesară oprirea intervenției laparoscopice și trecerea la intervenție deschisă (cazuri foarte dificile, complicații); orice intervenție laparoscopică are acest risc;
• Embolia gazoasă – pătrunderea de CO2 în sistemul circulator – este de asemenea o complicație rară;
• Tromboza venoasă, tromboembolismul pulmonar – formarea de cheaguri în venele profunde ale membrelor inferioare sau la nivel pulmonar;
• Infecții la nivelul inciziilor peretelui abdominal/ infecții intraabdominale – sunt complicații mai rare în comparație cu chirurgia deschisă;
• Ocluzia intestinală – blocarea mecanică a intestinului;
• Hernierea intestinului prin inciziile de acces de la nivelul peretelui abdominal – este o complicație rară în practica medicală.