Conizația – tot ce trebuie să știi

Ce este conizația?

Conizația este o procedură  chirurgicală  prin care se îndepărtează un fragment de col uterin sub formă de con care conține întreaga leziune împreună cu zona de tranformare și cu o parte din canalul endocervical. Este o intervenție cu dublu rol: atât diagnostic cât și terapeutic.

Când se indică conizația?

Indicații în scop diagnostic:

• În toate situațiile în care este necesară biopsia colului uterin iar colposcopia este nesatisfăcătoare (nu vizualizează în totalitate zona de transformare/JSC);
• Atunci când există discordanță între citologia Babeș-Papanicolaou, colposcopie și rezultatul biopsiei;
• În cazul în care s-a efectuat chiuretaj biopsic endocervical și acesta este pozitiv (anormal);
• Pentru confirmarea cancerului uterin incipient (“microscopic”) suspectat din investigații sau rezultat în urma biopsiei țintite.

Indicații în scop terapeutic:

• Leziunile  cervicale scuamoase  de grad înalt (HSIL) confirmate prin biopsie sau suspectate citocolposcopic, mai ales dacă se extind în endocol.
• Carcinomul microinvaziv – numai la paciente care doresc prezervarea fertilității cu condiția marginilor negative.
• Adenocarcinomul in situ – numai la paciente care doresc prezervarea fertilității cu condiția marginilor negative.

Care este diferența între conizație și ERAD?

În raport cu  electrorezecția cu ansă diatermică (ERAD),  conizația  este o intervenție chirurgicală:

• mai extinsă, mai profundă;
• îndepărtează mai multă stromă cervicală;
• excizia  de țesut cervical este centrată atât pe exocol cât și pe endocol; spre deosebire de ERAD la conizație se excizează o parte semnificativă din canalul endocervical, profunzimea conului fiind corelată cu topografia leziunii;
• rezultă un singur fragment biopsic, sub formă de con;
• analiza marginilor de rezecție este mai facilă;
• Conizația este o intervenție mai amplă, care durează mai mult și  necesită spitalizare.

Chirurgi ginecologi antrenați în tratarea leziunilor colului uterin.

Cum se desfășoară?

• Intervenția se efectuează după încheierea menstrei;
• În cazul în care se administrează aspirină sau derivate, respectiv medicamente anticoagulante, tratamentul trebuie schimbat sau întrerupt pentru că există risc de hemoragie intra- sau postoperatorie;
• Trebuie tratate eventualele infecții locale;
• Pacienta se prezintă în general  cu puțin timp înaintea intervenției, fără să consume alimente sau lichide (cu cel puțin 6 ore înainte), cu un set minim de analize, din care nu trebuie să lipsească hemograma, coagulograma, probele renale sau hepatice;
• Necesită spitalizare;
• Procedura se efectuaza în sala de operație;
• Pacienta este poziționată exact ca la consultul ginecologic;
• Conizația se realizează sub anestezie generală;
• Tehnic, se excizează un  fragment de col uterin sub formă de con care este centrat de canalul endocervical; conul va fi mai superficial sau mai profund în funcție de localizarea leziunii; fragmentul biopsic rezultat va fi marcat cu fir la ora 12 pentru orientarea piesei chirurgicale după care se trimite la examen anatomopatologic.
• Pacientele își revin rapid după intervenție,  de regulă cu acuze minore de tip durere ușoară sau  presiune la nivelul pelvisului (“ca la menstră”); poate fi prezentă o  minimă sângerare vaginală.
• Pacientele vor fi monitorizate postoperator inițial în departamentul ATI apoi la rezervă
• Externarea pacientelor după conizație se realizează fie în aceeași zi,  la câteva ore de la intervenție,  fie maxim a doua zi postoperator.

Care este evoluția după conizație?

• Pacientele își reiau rapid activitățile socioprofesionale
• Procesul de vindecare variază de la pacientă la pacientă, uneori fiind mai rapid , alteori mai lent;
• În prima lună după intervenție pacientele vor constata în mod variabil scurgeri vaginale modificate în raport cu secreția vaginală normală; acestea fac parte din procesul natural de vindecare;
• de cele mai multe ori secreția vaginală este ușor sanghinolentă (uneori brun-negricioasă,  alteori roșiatică);  alteori pot exista episoade cu sângerări vaginale reduse cantitativ;
• Pe măsură ce sângerările vaginale se reduc și dispar,  pacientele constată că secreția vaginală este mai abundentă, de culoare alb-gălbuie sau galbenă.
• Pe măsură ce procesul de vindecare avansează,  secreția vaginală revine progresiv la normal.
• Rareori pacientele acuză disconfort local sau dureri pelvine.

Echipa dr Jumuga – Experiență. Siguranță. Răbdare.

Care sunt contraindicațiile după această procedură?

• După intervenție se recomandă repaus sexual pentru 4-6 săptămâni,
• Evitarea  tampoanelor interne,
• În primele 2-3 săptămâni se evită înotul sau mersul la piscină.

Ce complicații pot să apară?

Conizația  este o intervenție sigură, cu riscuri minime. Rareori  pot să apară:

• Hemoragie abundentă – este principala complicație care poate să apară după conizație; pacienta constată o sângerare vaginală abundentă, persistentă, care depășește în mod evident fluxul unei menstre normale;
• Infecție locală – anunțată de apariția unei secreții vaginale cu miros evident modificat, neplăcut, durere pelvină, eventual febră;
• Stenoza colului uterin;
• Risc de naștere prematură – în general riscul este scăzut dar poate deveni semnificativ în cazul intervenției foarte profunde sau în cazul intervențiilor repetate.

Monitorizarea pacientelor după conizație

• Pacienta revine la control aproximativ la o lună de la intervenție pentru două obiective: pentru a evalua procesul de vindecare al colului și, respectiv, pentru a discuta  rezultatul anatomopatologic;
• Ulterior pacienta va reveni la control la câteva luni, după ce procesul de vindecare se va fi încheiat, pentru o primă evaluare de etapă (Pap test, HPV, colposcopie)
• Pacientele vor rămâne pentru o perioadă de timp sub supraveghere atentă.