Ce înseamnă sângerare vaginală anormală?

Orice sângerare vaginală care apare în perioada de menopauză sau care nu respectă caracterele obișnuite ale ciclului menstrual este considerate anormală! 

Cum se manifestă sângerările vaginale anormale?

• Menstruația devine evident mai abundentă și/sau mai lungă
• Apar sângerări vaginale între menstruații, oricât de reduse cantitativ (metroragii)
• Sângerări post contact sexual
• Menstruații prea dese, la interval mai mic de 3 săptămâni
• Orice sângerare în menopauză, indiferent de abundență acesteia

Care sunt cauzele sângerărilor vaginale anormale înainte de menopauză?

Există numeroase cauze care pot genera sângerări anormale la o pacientă menstrual activă, de la cele mai inofensive – metroragiile disfuncționale – până  la cele mai grave – cancerul de col sau de uter spre exemplu. Cele mai frecvente cauze de sângerare vaginală anormală în această perioada sunt:

• Sângerările disfuncționale – sunt de regulă sângerări izolate, mai frecvente la pacientele foarte tinere, dar pot să apară oricând până la instalarea menopauzei; sunt explicate de stimularea hormonala anormală a uterului
• Sindromul intermenstrual – unele paciente prezintă sângerări reduse, ciclice, periovulatorii și sunt considerate normale
• În primele luni de administrare a contraceptivelor sau în cazul utilizării incorecte a acestora
• Prezența unui dispozitiv intrauterin (sterilet) mai ales dacă este hormonal activ
• Sindromul ovarelor micropolichistice – uzual determina întârzierea menstruatiilor dar poate determina și sângerări anormale
• Unele afecțiuni benigne ale uterului – fibroamele uterine sau polipii endometriali – reprezintă o patologie foarte frecventă în practica medicală care deseori se complică cu sângerări anormale
• Hiperplazia endometrială – îngroșarea anormală a mucoasei uterine (pătură celulară care căptușește uterul pe interior) și poate avea caracter precanceros
• Cancerul uterin/endometrial – este mai comun în special în perioada de premenopauză
• Cancerul de col uterin – poate să apară și la pacientele foarte tinere, înaintea vârstei de 30 ani
• Sângerări anormale pot să apară de asemenea și la debutul unei sarcini (uneori fără că pacienta să știe că este gravidă) – poate fi semn de avort sau de sarcina ectopica (extrauterină).

De ce pot să apară sângerări vaginale în menopauză?

Până la proba contrară, orice sângerare vaginală la o pacienta aflată în menopauză, oricât de redusă cantitativ,  trebuie considerată suspectă și investigată ca atare! Pe de altă parte nu orice sângerare în menopauză înseamnă cancer. Cele mai frecvente cauze de sângerare vaginală în menopauza sunt:

• Prezența intrauterină a polipilor endometriali
• Hiperplazia endometriala
• Atrofierea mucoasei vaginale
• Cancerul uterin (de endometru)
• Cancerul de col uterin
• Cancerul vaginal sau vulvar

Care sunt evaluările necesare în cazul sângerărilor vaginale anormale?

Orice pacientă care constată apariția unor sângerări vaginale anormale, indiferent de vârstă, trebuie să se prezinte la medicul ginecolog.
Evaluarea medicală va cuprinde obligatoriu:

• Anamneza  atentă – este foarte important ca pacienta să furnizeze detaliat toate informațiile legate de sângerări (contextul în care au apărut, de câtă vreme se întâmplă, dacă au sau nu ciclicitate, etc).
• Consultul clinic ginecologic
• Prelevarea analizelor locale – în primul rând examenul citologic Papanicolaou (însoțit sau nu de testare HPV), eventual testele infecțioase locale
• Ecografia transvaginală – este o explorare foarte valoaroasa în cazul pacientelor cu sângerări vaginale anormale

Poate fi utilă de asemenea și colposcopia – în special dacă pacienta acuză sângerări la contactul sexual, dacă examenul ginecologic depistează prezența unor leziuni la nivelul colului uterin (“rana pe col”) sau dacă examenele locale (Papanicoalou, testarea HPV) sunt anormale.

În funcție de context poate fi necesară efectuarea unui test de sarcină sau dozarea de bHCG din sânge pentru a confirma sau infirma o sarcină. Mai pot fi utile și unele analize de sânge pentru depistarea anemiei (în special în cazul hemoragiilor abundente, persistente) sau pentru identificarea unor tulburări endocrine (de exemplu disfuncții tiroidiene).

Țînând cont de vârsta pacientei, de caracteristicile sângerărilor vaginale dar și de explorările efectuate medicul poate indică, tot în scop diagnostic,  practicarea unei biopsii. De cele mai multe ori este vorba despre biopsia de endometru care se realizează ideal prin histeroscopie sau prin chiuretaj uterin. Alteori poate fi necesară biopsia colului uterin, a vaginului sau a vulvei.

Cum se tratează sângerările vaginale anormale?

Nu există un tratament standard, propriu-zis , al sângerărilor vaginale; elementul central al conduitei medicale este legat de stabilirea cât mai exactă a cauzelor care au determinat apariția sângerărilor.

Astfel, conduita medicală este foarte variată:

• monitorizare (adică urmărirea pacientei) cu sau fără tratament
• tratament hormonal
• în anumite cazuri poate fi utilă inserția unui dispozitiv intrauterin hormonal activ (sterilet)
• practicarea unei aspirații uterine/chiuretaj uterin în scop evacuator/hemostatic și/sau biopsic
• efectuarea unei histeroscopii ce poate să aibă atât scop diagnostic cât și terapeutic (de exemplu excizia polipilor endometriali sau miomectomia histeroscopica – excizia unui fibrom submucos)
• histerectomia parțială sau totală poate fi necesară în anumite cazuri (de exemplu prezența unor fibroame complicate cu hemoragii persistente); ori de câte ori este posibil efectuăm histerectomia pe cale laparoscopică
• atunci când sângerarea apare în contextul unei afecțiuni oncologice (canceroase) tratamentul este complex și se adresează concret bolii respective, în funcție de stadiu. De regulă este necesară intervenția chirurgicală însoțită sau nu de alte procedee terapeutice (radio/chimioterapie).