Din păcate, de foarte multe ori aceste paciente întârzie nejustificat de mult prezentarea la medic. De cele mai multe ori motivul este:

– domnul doctor, a fost doar o picătură, doar o pată…

Pacienta în menopauză trebuie să înțeleagă că nu trebuie să mai sângereze pe cale vaginală, și când spun sângerare, nu ne referim la hemoragie, adică să curgă sânge de-a valma… pur și simplu și o picătură, și o pată de sânge reprezintă un semnal de alarmă.

În cazul de față vorbim despre o pacientă care este în menopauză de foarte mult timp și care nu a constatat un singur episod izolat de sângerare și în ultimele șase luni a tot sesizat mici sângerări repetate.

Aceste metroragii în menopauză, reprezintă un mare semnal de alarmă. Sigur că nu întotdeauna în spatele acestor sângerări trebuie să se afle explicații severe, de tipul cancer, dar pacienta trebuie să știe că în mod reflex medicul ginecolog, atunci când aude de sângerare la o femeie în menopauză, se gândește în primul rând la diagnostice de tipul:

• cancer de endometru, adică o boală canceroasă care se dezvoltă în interiorul uterului din acea pătură celulară care căptușește cavitatea uterină pe interior,
• sau se gândește la cancer de col uterin, acea boală care se dezvoltă la nivelul colului.

De aceea o pacientă care are sângerare în menopauză, indiferent că e o picătură sau că este o reală sângerare, trebuie atunci, a doua zi maxim, să se prezinte la ginecolog și să relateze asta.

Ce se întâmplă în cabinet?

Sigur că dincolo de discuție, pentru medicul ginecolog vrea să obțină toate informațiile și despre aceste sângerări dar și despre starea de sănătate a pacientei și posibile alte afecțiuni asociate care sunt frecvent la femeia în menopauză, medicul ginecolog în primul rând va realiza un consult clinic, va preleva analizele locale din care nu trebuie să lipsească Papanicolaul, și foarte important, va efectua o ecografie transvaginală.

Sigur că în funcție de aceste informații pe care le obține va adopta conduita ulterioară, însă atunci când vorbim despre sângele repetate menopauză, aproape că nu există caz în care să nu ajungem la diagnosticul de certitudine, adică la biopsie.

Atunci când suspectăm prezența unei leziuni precanceroase sau canceroase la nivelul cavității uterine, ne dorim totdeauna să efectuăm biopsie de endometru. Acest lucru presupune fie practicarea unui chiuretaj uterin biopsic, fie practicarea unei histeroscopii.

Eu, în practica medicală adopt întotdeauna histeroscopia. De ce? Pentru că este o tehnică modernă endoscopică care, spre deosebire de chiuretajul uterin biopsic îmi permite să și văd, să și vizualizez interiorul conului și interiorul cavității uterine, îmi permite să realizez biopsii țintite și îmi permite uneori să excizez formațiuni tumorale pe care le pot regăsi în cavitatea uterină.

Din fericire am avut destul de multe situații în care am plecat la drum cu o sângerare în menopauză cu un endometru gros la măsurătoarea ecografică și sigur cu suspiciuni de precancer sau cancer de endometru, și am avut din fericire surpriza ca histeroscopic să constat că aveam de face cu un polip endometrial, care de multe ori este banal, este bening, și nu doar că am pus diagnosticul dar am și rezolvat problema. Am excizat polipul, l-am trimis către anatomie patologică, evident că sângerările au dispărut, pacienta vine la control, măsurătoarea ecografică a endometrului este normală, și ne întoarcem la vizitele de rutină și nimic altceva.

Am întâlnit însă și cazuri în practica medicală (așa cum am avut și ieri un caz), pacientă care suferise 4 chiuretaje uterin biopsice pentru că era în menopauză,  sângera, iar colegii medici au insistat să tot repete chiuretaje uterine biopsice, care nu prea găseau nimic în neregulă, dar pacienta venea la control în continuare, măsurătoare endometrului ecografic era peste normal, adică peste 4 mm, pacienta în continuare avea spotting, adică mici sângerări.

Evident că în momentul în care intrăm în cavitatea uterină cu histeroscopul, descoperim și cheia cazului. De fapt era un polip voluminos în cavitatea uterină, despre care nu se bănuia, nu se știa de dinainte ecografic, și care evident la chiuretaj era doar mângâiat, era doar raclat, nu și rezolvat, nu și excizat.

Histeroscopia poate să pune și diagnosticul, poate să își rezolve prezența acestui polipi și oferă practic cheia rezolvări cazului.

Sigur că ne bucurăm în practica medicală atunci când cauza unei sângerări este o explicație relativ banală, adică prezența unui polip endometrial, pentru că printr-o  banală histeroscopie punem și diagnosticul, rezolvăm și cazul adică excizăm polipul, iar pacienta își vede liniștită de viață.